Dor…

sv01_pv02_00000101_scaled_65x143“Izvorul primeneşte fântâna
precum dragostea o inimă

totul este unic
totul este legat
prin Legea Divină
totul se împleteşte
într-un alt mister.

Aura mea se interferează cu a ta
aşa cum munţii respiră cerul
aşa cum frunza în toamnă
tulbură pământul cu răcoroşi fiori,

priveşte răsăritul, dragostea mea!

La fel cum sărutul înfloreşte
prin sărutul pe care mi-l dai.
Când inelele noastre de nuntă se ating.
O pace înaltă, intră pe uşa inimii mele!

Priveşte asfinţitul, dragostea mea!

Vino mai aproape!
Numără stelele!
Sclipiri de rubin îmi curg prin vene

drumurile nopţii se îmbrăţişează tăcut
aşa cum toate râurile în Dunăre vor să se scalde.”

Autoare:poeta Floarea Carbune

Poezia cu vers alb,original intocmita ,descrie metaforic sentimentul iubirii absolute,a unor suflete -pereche gasite in Univers,unde “totul este legat”,are un sens,dupa “Legea Divina”.Elementele terestre ce se imbina cu cele cosmice,precum si imperativele”priveste rasaritul,dragostea mea!,”priveste asfintitul,dragostea mea!,”vino…!”,”numara..!.”,intaresc dorul iubitei,dorinta de a-si avea aproape iubitul.(cu iluzia-asteptare a unei casatorii,a legaturii pe vesnicie,iluzie ce ii aduce-n suflet liniste:”O pace-nalta intra pe usa inimii mele.”)Incarcata de metafore,poezia are o intensitate crescanda a sentimentului iubirii iluzoriu implinite,dificil de redat in cuvinte ,caci trairile cele mai puternice te lasa fara grai,reusind totusi,ca prin magie, sa insufle… viata,bucuria de a fi si simti.”Sclipiri de rubin imi curg prin vene…”,”inelele noastre de nunta se ating”.In finalul poeziei de dragoste,frumoasele trairi sunt transpuse in natura,metaforic, poeta aratand  ,astfel,legatura omului cu tot ce il inconjoara.Toti sintem lumina si iubire,trebuie sa le dam ,doar,voie sa se manifeste…

Adma Ne

 

“La sorgente è indispensabile per una fontana/così com’è l’amore per un cuore/ tutto è unico/ tutto è collegato .Dalla legge divina/ tutto è intrecciato/ in un grande mistero./

La mia aura sta interferendo con la tua/così come le montagne respirano l’aria fresca dall’alto ,così come le foglie in autunno accarezzano la terra sentendo  brividi freschi.

Guarda l’alba, amore mio!Che emozione!

Proprio come il bacio che fiorisce dal bacio che mi dai,/quando le nostre fedi nuziali si toccano. Un’alta pace entra nella porta del mio cuore!

Guarda il tramonto, amore mio!Che emozione!

Vieni più vicino! Conta le stelle! I bagliori di rubino fluiscono attraverso le mie vene/ come le strade notturne si abbracciano silenziosamente oppure come tanti  fiumi  si gettano impazienti nel Danubio.”

L’autoare: Floarea Carbune

Advertisements

Prietenie

“Prietenia
este cel mai frumos lucru
de pe Pământ.
Prietenia
deschide inima,
şi-o umple cu darurile ei.
Prietenul
cunoaşte, respectă şi tămăduieşte
cel mai bine,
rănile suferite de celălalt.
Pragurile vieţii,
cu bune, cu rele
sunt înţelese de prieten.
Minunată este prietenia
ce trăieşte în inima noastră.
Simţi şi tu,
cum ne înalţă?
Simţi şi tu,
că viaţa-i mai frumoasă?
Şi,
parcă e mai uşoară,
precum era, odinioară?
Prietenia
e nobilă,
e frumoasă,
e necesară.
Prietenia
nu se cumpără,
nu e de vânzare,
nu se negociază.
Prietenia
se naşte
şi creşte
doar în inimi alese.
Prietenia
e o floare rară, rară.
Eu
am găsit-o, sunt fericită!”

Autoare: poeta Floarea Cărbune

Poezia pare o oda adusa amicitiei, “florii rare” pe care toti ne dorim s-o gasim,ca mai apoi sa fim capabili sa o cultivam…Este o poezie cu o forma simpla aparent,caci printr-o enumerare de fraze enuntiative si interogative,autoarea patrunde treptat,cu multa sensibilitate ,in adancul sufletului cititorului,ca un fin observator al acestui sentiment”nobil”,”frumos”,”necesar” ,pentru ca este” fericita”,gasind-o,prilej pentru a o putea descrie cu toate elementele esentiale.Emotioneaza poezia prin semnificatiile profunde si importanta care sunt date acestei calitati rare (doar pentru “inimi alese”),pe tonul curgator ,decis, intelept ,al unei persoane care traieste (a trait!),aceasta “minunata” experienta.Cati dintre noi putem fi cu-adevarat prieteni? Adma Ne

Tradotto in italiano

L’amicizia
“L’amicizia
È il regallo più  bello
Che si potrebbe offrire
sulla Terra.
L’amicizia apre i cuori,
Riempiendo i spazzi con tutti i suoi doni.
L’amico conosce bene, rispetta e guarisce
come sa meglio
le ferite dell’altro.
Gioie e dolori
sono capite dall’amico.
È meravigliosa l’amicizia
Quando la senti dritta al cuore!
Senti anche tu
Il suo benessere?
Senti anche tu
che la vita è più  bella?
Che è più  speranzosa,
più facile da mantenerla rispetto  agli altri tempi?
L’amicizia è nobile,
Lei è bella,
È neccessare.
Non si può  comprare,
Non si può  vendere,
Non si può  negoziare.
L’amicizia nasce
e fiorisce
soltanto nei cuori puri.
L’amicizia è
un raro fiore,molto raro.
Io l’ho trovata e sono felice!”
L’autore:Floarea Cărbune

Seminte de gand

“Din duh, curcubeu şi pulbere de stele
A zămislit Dumnezeu seminţe de gând
Din care ne-am născut pe pământ,
Într-un leagăn de armonii eterne.
Apoi, ne-am rătăcit…
Paşii noştri s-au scufundat
În noroaiele lipicioase ale lumii,
Iar…după o vreme
Ne-am regăsit
La margine de timp
Arzând, făclii albastre
Pe gingaşe lujere de lotus.”

Autor: Floarea Cărbune

Frumoase versuri metaforice avand ca idee centrala iluminarea(lotusul albastru-purificarea prin suferinta-din„noroaiele lipicioase ale lumii”).”Seminte de gand”,provenite din vointa divina (“Din duh,curcubeu si pulbere de stele”incoltesc -prin purificare-devenind „faclii albastre”,arzand(biruinta),drept”gingase lujere de lotus”.Te poti pierde usor pe valurile vietii,urmarind urmarind nu„farul”,ci „sclipirile diamantine”,stelutele,ce in dansul lor mirific,dar plin de miraje,te atrag,afundandu-te…

Autore:Adma Ne

SEMI DEL PENSIERO

Dallo spirito,dall’arcobaleno e dalla polvere delle stelle

Dio ha concepito semi del pensiero

Da cui siamo nati sulla terra,

In una culla dell’armonia eterna.

Poi ci siamo allontanati…

I nostri passi affondano

Nel fango appiccicoso del mondo,

E…dopo un bel po’

Ci siamo ritrovati ai confini del tempo

Come ardente fiamme blu

Sui delicati ceppi di loto.

Autore:Floarea Carbune

Umbra

UMBRA
Durerea-mi deveni umbra,de cand facut-am ochi
si ma-nsotea la pas,nestingherita.
Nu o simteam la inceput…
Dar des,atat de des ,cu timpul ce trecea,
din ce in ce mai greu ma apasa…
Ii ascultam tipatul mut
Si-i daruiam ofranda diamante lacrimi,
dar ea,amanta blanda si vicleana
Tesea pe chipu-mi masca fina.
Cand am decis sa urc treapta cu treapta
spre Lumina,ea disparu…Adma Nereceived_1632569227024486

Am putea…

Am putea deveni lumina si apa..pentru copaci cu muguri de ganduri vestejiti de clima otravita,inainte de vreme…Am putea deveni toti copaci falnici cu radacini bine infipte in Inima mama a Pamantului,iar coroanele-brate deschise spre Infinitul Cerului ,daruind si primind iubire…,eliminand tot ce tine umbra sufletului…Adma Nereceived_641197415989908

 

MIHAI EMINESCU.   “Traind in.cercul vostru stramt/Norocul va petrece/Ci eu in lumea mea ma simt/Nemuritor si rece…”,acestea sunt cateva versuri (propri-Luceafarul)care il definesc pe Mihai Eminescu,poetul iubirii(neimplinite),al naturii,al cosmogoniei…,poetul universal ,poetul spiritual cu tendinta spre absolut,omul de geniu ,(cu dubla personalitate,dupa cum afirma I.L.Caragiale)…S-a nascut la 15 Ianuarie 1850 marele poet ce avea sa devina “Luceafarul”poeziei romanesti,cantandu-si sufletul dupa muzica proprie,cu toate luminile si umbrele care-l incalzeau sau dezamageau,in mai multe ipostaze,cu elemente de cadru natural nelipsite(ce ofera caldura sau raceala) ,elemente descriptive in ton cu nelinistile existentiale simtite(care pot fi ale oricaruia dintre noi:omul indragostit,iubitul  indiferent, iubitul dezamagit…)Unic prin limbaj si temele abordate la timpul respectiv,Mihai Eminescu ramane prin opera sa valoroasa un diamant care lumineaza literatura noastra,in tara si peste hotare,un diamant care prin licarul sau devine prilej de inspiratie pentru alti poeti in zilele noastre…A fost odata,este si va ramane..unic-caci acele timpuri nu se vor mai intoarce:poetul Mihai Eminescu!